Cum să eviți pericolele (și să diminuezi riscurile) condusului pe asfalt ud
Ploaia este unul dintre fenomenele meteo cel mai ușor trecute cu vederea de către participanții la trafic. Până și o obișnuită (și chiar binevenită) ploaie de vară produce modificări de mediu care afectează conduita oricăruia dintre noi.
Și aici nu ne referim la cât de enervante (și obositoare) sunt ștergătoarele care ni se fâțâie prin față. Sau cum faza lungă a celor care vin din contrasens se împrăștie pe parbrizul tău sub forma unor steluțe diluate care-ți reduc teribil vizibilitatea. Să începem discuția, așadar, cu
folosirea luminilor pe ploaie. Reducerea vizibilității trebuie compensată cu luminile din dotare ale mașinii. Autovehiculele noi dispun de DRL (Daytime Running Lights), sau lumini permanente de zi, care fac mașina vizibilă din contrasens.
Pe ploaie este recomandat să aprinzi luminile de întâlnire — odată cu acestea se va aprinde și blocul optic spate. Așa vei fi (mai) vizibil și pentru cei care-ți vin din spate. Nu fi zelos, totuși: stopul de ceață de pe spate este foarte solicitant pentru ochii celui care te urmează.
Faza lungă, repet, trebuie folosită cu mai mult simț de răspundere — dacă pe tine te obosesc luminile celor din contrasens, ei bine, reciproca e valabilă. În cazul în care te simți supraîncărcat de tot ce se întâmplă în jurul tău, pune avariile și continuă-ți drumul, cu viteza cu care te simți sigur, până la primul loc de parcare. Dar probabil că ce te interesează mai mult decât folosirea luminilor este
cum să conduci pe ploaie. Ei bine, ca regulă de bază, o situație diferită de cea ideală (cum ar fi asfaltul uscat) trebuie tratată cu un plus de prevenție, iar ploaia nu face excepție.
Aderența are de suferit în mod direct proporțional cu abundența ploii și, așa cum am discutat într-un articol dedicat, crește și pericolul acvaplanării, deci reducerea mediei de viteză ar trebui să fie prima modificare a conduitei.
Prin urmare, folosirea comenzilor mașinii — direcție, accelerație, frână — trebuie să fie moderată. Sistemele de siguranță moderne, precum și anvelopele contribuie enorm la siguranța la rulare (în special în condiții speciale) însă acestea nu pot să-ți astâmpere pornirile sportive, aici doar tu faci diferența.
Apoi ar mai fi și păstrarea distanței față de cel din fața ta. În condiții precare de aderență, „ținutul aproape” este cu atât mai periculos în cazul în care cel din față se oprește brusc în ceva. Plus că tot timpul se vor găsi eroi care să forțeze depășiri, după care să-și forțeze locul în coloană, în fața ta. Un pic mai mult loc între tine și cel din fața ta, așadar, înseamnă nervi și stres în minus.
Dacă situația nu te obligă să depășești, atunci menține-ți poziția în coloană și „pășește” pe cărarea de asfalt uscat pe care o fac cei din fața ta. Asta-ți va asigura un plus de aderență în cazul unei frânări puternice. În cazul acvaplanării, ridică ușor piciorul de pe accelerație până când simți că mașina se stabilizează și recapeți controlul direcției.
Apropo de frâne, după fiecare bălăceală involuntară prin băltoace, e bine să usuci frânele prin apăsarea ușoară (FOARTE UȘOARĂ!) a pedalei și menținerea ei în această poziție pentru câteva secunde. Dar, desigur, principalul adjuvant îl reprezintă, evident,
ANVELOPELE. Am scris cu majuscule pentru a se înțelege importanța acestor consumabile auto. Anvelopele sunt singurul contact al mașinii tale cu suprafața de rulare. Trebuie să ai acorzi maximum de importanță anvelopelor tale. În primul rând, de
presiunea corespunzătoare. Cel puțin o dată pe lună, asigură-te că presiunea din anvelopele tale corespunde cu cifrele date de producătorul mașinii — cifre pe care le găsești pe montantul dintre portiere, pe partea ușii șoferului.
Dacă o anvelopă prezintă alte valori de presiune decât cele recomandate prezintă risc crescut de uzură neuniformă — de unde rezultă bani cheltuiți pe un set nou de anvelope sau o explozie de cauciuc când ți-e lumea mai dragă. Chiar și umflate corespunzător, anvelopele se vor deteriora, deci trebuie să urmărești îndeaproape
uzura anvelopelor tale. Din fericire, anvelopele moderne au indicatori de uzură, iar un șubler digital costă câțiva zeci de lei. În cazul în care nu ești convins, gândește-te că diferența la frânare, de la 80 km/h, între o anvelopă cu adâncime de 8 mm și una la limita legalității (cu adâncime de 1.6 mm) este de 14-15 metri, în condiții de asfalt umed.
O lege nescrisă spune că anvelopele noi stau mai bine pe puntea spate, indiferent de puntea motoare a mașinii tale, mai ales în condiții de aderență scăzută. Știu că sună contraintuitiv, dar un spate scăpat de sub control este mai solicitant (și) periculos decât o punte față cu tendințe subviratoare.