Acvaplanarea: cum se produce, cum poate fi evitată

iStock-958154606

Un fenomen aparent inofensiv, dar cu repercusiuni foarte serioase

Oricât de mult ne-ar plăcea nouă să-l romanticizăm, condusul prin ploaie este o provocare pentru șoferi. Pe lângă vizibilitatea redusă și condițiile care descurajează, per total, deplasarea, mai există și un pericol ascuns: acvaplanarea.

Definiția din dicționar a acestui fenomen este lămuritoare: „Derapaj al unui automobil care se deplasează cu viteză mare, provocat de existența unei pelicule de apă între șosea și pneuri.”

Așadar, pentru a atinge, în deplasarea ta, punctul acvaplanării, trebuie să bifezi două condiții: să te deplasezi cu viteză mare și/sau să ai anvelope proaste. Să începem cu încălțămintea.

Anvelopele au două mari atribute care-i o recomandă: elasticitatea compusului din care e formată banda de rulare și profilul acesteia. În cazul rulării pe ploaie, ambele caracteristici sunt definitorii în stabilirea eficienței respectivei anvelope.

Sistemul de renuri prezente pe banda de rulare (talpa) anvelopei au rolul de a conduce apa în așa fel încât anvelopa să mențină un contact neîntrerupt cu suprafața de rulare. În caz extrem, între asfalt și talpa anvelopei se formează un strat de apă, moment în care mașina începe să acvaplaneze.

iStock-156426634

În cazul în care te întrebi ce e de făcut ca să eviți alunecarea necontrolată pe apă, răspunsul e simplu: asigură-te că 1) anvelopele tale nu sunt teribil de uzate și 2) condu cu viteză mai mică decât cea cu care te deplasezi pe asfalt uscat.

Pentru cel din spatele volanului, acvaplanarea se simte, în primul rând, la pedală: vei vedea cum turația motorului crește fără ca tu să fi cerut asta. Acesta este semnul că r