O vorbă de duh care șterge cu buretele orice urmă de precauție sănătoasă
„N-are nimic”. Asta mi-a spus tatăl meu când am vrut să mut scaunul auto al fiicei mele de un an din mașina mea în mașina lui.
„N-are nimic dacă nu stă în scaun acuma. E un drum scurt”.
Mașina mea trebuia să ajungă la mecanic pentru revizie, iar noi trebuia să ajungem în altă parte, așa că am folosit mașina lui tacă-meu. Era vorba de un drum de vreo 30 de minute, dus-întors.
E adevărat că durează destul de mult toată operațiunea de mutare a scaunului uriaș. Trebuie desfăcute toate bucățile textile ca să tragi corect centura de siguranță a mașinii și apoi o iei de la capăt, fiindcă îți dai seama că ai uitat să faci unul dintre pași.
În orice caz, nu am fi plecat nicăieri cu mașina fără ca fiică-mea să stea în scaunul ei. Dar de când s-a întâmplat momentul ăsta în iulie și până acum, nu am înțeles de ce mi-ar fi spus taică-meu așa ceva.
Ai mei au fost implicați într-un accident rutier destul de grav în urmă cu vreo zece ani, în urma căruia mașina în care erau a devenit daună totală. Purtau centurile de siguranță, iar asta le-a salvat viața. Sigur, au avut niște vânătăi și dureri, dar nici măcar nu au fost internați la spital.
Așa că mă doare mintea când o aud pe maică-mea întrebându-mă dacă trebuie să poarte centura în mașină „și în oraș” sau „și în spate”.
E plină țara asta de părinți care-și cară copiii în mașină ca și cum ar merge cu căruța. I-ai văzut și tu pe micuții care stau în picioare pe banchetă sau chiar în brațele șoferului, sunt sigur de asta, fiindcă e o situație obișnuită.
Iar totul pleacă de la vorba asta care înglobează intenții bune și ignoranță în egală măsură: „n-are nimic”.
În 2015, am fost pe locul al doilea în UE la numărul de copii sub 15 ani morți în accidente rutiere, cu 25 de decese la un milion de locuitori. Dintre aceștia, 43% au fost pasageri în mașini. Dar n-are nimic.
În 2017, am fost pe primul loc în UE la numărul de accidente rutiere fatale, cu 98 de decese la un milion de locuitori. Dar n-are nimic.
La începutul lui 2018, numărul de mașini înmatriculate în România a ajuns la aproape șase milioane. Dar n-are nimic, că pe vremuri lumea călătorea cu mașina fără să poarte centura de siguranță (dar uită că numărul de mașini și viteza medie erau mult mai mici decât astăzi).
Știu, copiii urlă și n-au stare mai mult de zece secunde în scaunul lor. Și mai știu că orice obiect de pe planeta asta care-i destinat copiilor e mai scump decât un obiect identic destinat adulților.
Dar gândește-te sincer la întrebarea asta: cât valorează viața copilului tău?
Oricât de bun șofer te crezi, oricâte stele la Euro NCAP ar avea mașina pe care o conduci, nu contează. Dacă copilul tău se plimbă prin mașină ca prin parc, chiar și când stai la semafor, nu știi când dai peste un deștept care a băut „doar un pahar” la nuntă și a uitat că trebuie să frâneze. Și totul s-a terminat.
Știu că nu e mișto să porți centura de siguranță, sau cel puțin așa am auzit. Altfel nu-mi explic prezența vânzătorilor ambulanți care umblă prin ambuteiaje cu șiruri de „maimuțici” care te scapă de sunetul enervant scos de mașină fiindcă nu ți-ai pus centura.
Dar, cumva, toată povestea asta cu centurile și regulile de circulație devine mișto odată ce traversezi granița către Vest. Așa că nu te mai plânge că n-ai una sau alta sau că țara asta nu e bună de nimic – astea nu-s motive să pui în pericol viața familiei tale.