Prezente pe modele noi sau vechi, aceste evacuări vor fascina întotdeauna prin design și apoi prin sunet
Există multe elemente de design care ne fac să ne îndrăgostim (sau nu) de o mașină și de cele mai multe ori, acestea aduc și funcționalitate. Evacuările, de exemplu.
De obicei le auzi, iar dacă ai noroc le și vezi. Chiar și așa, lumea auto a văzut (și va mai vedea) evacuări al căror design se află cel puțin la nivelul decibelilor pe care îi produc. În continuare vă spunem care credem noi că sunt cele mai spectaculoase cinci exemple de evacuări, judecate strict prin felul în care arată. Să începem, deci.
PS: Ca de obicei, lista nu e bătută în cuie, așa că o puteți completa oricând cu alte exemple. Chiar vă încurajăm să o faceți.
Lexus LFA
LFA a fost și este un tur de forță al inovațiilor tehnologice de care este capabil Lexus. În acest sens, putem menționa utilizarea masivă a materialelor precum CFRP și aluminiu, un coeficient aerodinamic de 0,31, excelentul motor V10 (aspirat natural) care se turează până la 9.000 rpm și, unde voiam să ajungem de fapt, cele trei evacuări finale amplasate într-un triunghi cu vârful în jos.
Pagani Zonda
Când trei evacuări finale nu sunt de ajuns, poți oricând opta pentru patru conducte, dispuse în colțurile unui pătrat imaginar. Sau, exact alegerea lui Horacio Pagani pentru Zonda, un alt exemplu de măiestrie italiană atunci când vine vorba de design dar și în ceea ce privește materialele utilizate în construcție – fibra de carbon, aluminiu, titan și aliaj de crom-molibden.
TVR Sagaris
Dacă primele două exemple vi s-au părut spectaculoase, pregătiți-vă pentru TVR Sagaris. Sagaris s-a vrut de la început a fi o mașină de care să poți abuza pe circuit, lucru ușor de ghicit după numeroasele prize de aer care îi brăzdau caroseria dar și după o privire atentă la platforma tehnică. Motorul de 4 litri cu șase cilindri în linie era legat de un sistem de evacuare cu conducte amplasate în spoilerul spate, cu ieșire în lateral, imediat după roțile din spate. Superb.
Mercedes-Benz SLR McLaren
Apropo de evacuări laterale, credem că Mercedes-Benz SLR McLaren este o altă mențiune notabilă aici. Problema, dacă îi putem spune așa, lui SLR McLaren a fost că inginerii care au lucrat la proiect au pus mare accent pe aerodinamică și forță de apăsare. Pentru a bifa toate cerințele cerute de Mercedes-Benz și McLaren, aceștia au optat pentru o suprafață plană sub mașină și un difuzor spate mai special, astfel că singurul loc rămas liber pentru conductele de evacuare s-a aflat undeva în spatele roților din față, în pragul lateral, chiar sub acele “branhii” supradimensionate.
Porsche 918 Spyder
La fel ca și în cazul lui SLR, Porsche 918 Spyder a primit evacuări într-un loc neobișnuit din motive practice. Și anume – pentru că sistemul de evacuare este aflat direct deasupra motorului, se reduce din greutate, nemaifiind nevoie de conducte lungi și implicit grele. Odată amplasat în acea poziție, sistemul de evacuare putea efectua rapid schimbul termic dintre motor și aerul din jurul mașinii (în același timp, s-a bifat și optimizarea termică a bateriilor Li-ion) în vreme ce inginerii s-au putut concentra pe o construcție cât mai aerodinamică a părții din spate a caroseriei.
CITEȘTE MAI MULTE: Mașini de legendă: Hummer H1, exoticul lipsit de rafinament